31 decembrie 2014

BRAD-HANDMADE-cadou minunat pentru cei dragi.

                        
ЁЛКА РУКОТВОРНАЯ - прекрасный подарок для друзей и близких.





Prin păduri și prin poiene,
Prin Urbe, prin văi, prin munți
Legături ținând prin vene
Cu ai lor urmași cărunți,
Cresc minune de brăduți.

Anu-ntreg sunt răsfățați,

Mângâiați și alintați
De Mama-Pământ în brațe,
De Soarele dulce-n Cer,
De stele și Lună-n noapte,
De îndrăgostiți în șoapte.

Vântu-i mângâie șăgalnic

Pe ai săi copii iubiți,
Apele îi scaldă darnic
Făcându-i să crească falnic,
De necazuri ocoliți.

...Toate-s bune şi frumoase

Până la sfârșit de An
Când vin oameni cu toporul
Și le curmă viitorul
Cu prostie și elan...

- Creșteți brazi şi mai  departe,

Radiindu-mi sănătate!
Eu vă admir cu dreptate
Și îmi fac brăduți handmade!

P.S. (Cam așa ceva! Mi-a venit expromt și nu mai schimb nimic.)


Autor lucrare, versuri și foto: Eleonora.


27 decembrie 2014

(16) MON COEUR (povestire adevărată)

 (Continuare) Episodul precedent îl găsiți aici:http://eleonoramoldovan.blogspot.com/2014/12/15-mon-coeur-povestire.html

Sau toate episoadele precedente le găsiți aici:
http://eleonoramoldovan.blogspot.com/2014/10/1-15-mon-coeur-povestireintamplata-in.html

16.
                        ZIUA 6.
    - Tu es la, mon coeur-Tu ești aici, inima mea?
*** Apel pierdut de la Jean.
*** Apel pierdut de la Jean.
   - Cherie, scuze, eu am o problemă cu conexiunea, dar îți promit, că mîne o rezolv, mon amour. Nu uita, eu mă gândesc mereu la tine. Să ai o noapte bună cu visuri plăcute. Pupici, je t aime.
   - Ok, înțeleg. Vom comunica mai ușor, când vei înlătura problema cu conexiunea, până atunci, dialogăm. Noapte bună, visuri plăcute.

   - Bonjour mon coeur, ce faci, sper că ești bine. Eu sunt necăjit, că nu pot înlătura problema cu conexiunea la calculator. Acum dimineață, îți las mesaj de zi bună. Să știi, eu te iubesc din toată inima mea și țin la tine mai mult, decât la toată lumea. Pupici.
   - Nu te necăji, totul e ok. 

*** Apel video de la Jean. Ana îl văzu câteva clipe în imagine, au reușit să își zâmbească, apoi imaginea lui dispăru. 
   - Buna, mon coeur, ce faci tu ?
   - Bine,merci.
   - Inima mea, eu sunt la locul de muncă, așa că nu pot pune camera video. Sper să mă înțelegi corect, iubirea mea. Te rog pe tine să deschizi videoul tău să te văd.
   - Ok, ok, te înțeleg. 
   - Dragostea mea, am ceva să-ți spun:
   - Scrie, eu voi citi.
                    ...Aș vrea să fiu zăpadă,
                    Ca tu să aluneci pe mine.
                    Aș vrea să fiu cer,
                    Ca tu să zbori prin mine.
                   Aș vrea să fiu mare
                   Ca tu să te scufunzi în mine.
                   Aș vrea să fiu soare,
                   Ca tu să strălucești prin mine.
                   Aș vrea să fiu foc,
                   Ca tu să te-nferbinți în mine...
                   Eu însă, sunt doar un pic de „Eu,”
                   Iar restul, totul este „Tu”.
                   Nimic, în afară de Tine!
                   ...Aș vrea să fiu Timpul,
                   Ca tu să te oprești în mine,
                   Ca eu să fi mereu cu tine!
   - Wow,... frumos!.........:):):):)
   - Știi tu cît de mult țin la tine? Iubirea mea, eu nu aștept nimic în schimb, eu te iubesc. Te rog să îmi scrii, ce gândești despre mine. Știu, că probabil te întrebi din când în când, ce reprezinți tu pentru mine. De aceia, doresc să împărtășesc cu tine acest gând, pentru a fi în măsură să spun, că eu țin la tine mai mult, decât la toată lumea.
   Ana închise emoționată videoul, dându-și seama, că Jean îi citește emoțiile  din expresia feței.
- Tu ai văzut reacția pe fața mea, ai văzut expresia de fericire, când citeam versurile, ce mi le-ai dedicat și când citeam mesajul tău. Nu am cuvinte, fața mea ți-a spus totul, eu nu mai am cuvinte...Îți mulțumesc pentru că ai apărut în viața mea!

Continuarea o găsiți aici:http://eleonoramoldovan.blogspot.com/2015/01/17-mon-coeur-povestire.html

Toate episoadele postate le găsiți aici:http://eleonoramoldovan.blogspot.com/2014/10/1-15-mon-coeur-povestireintamplata-in.html
                                              
Autor: Eleonora.

22 decembrie 2014

(15) MON COEUR (poveste adevărată)

 (Continuare) Episodul precedent îl găsiți  aici:  http://eleonoramoldovan.blogspot.com/2014/12/14-mon-coeur-povestire.html

15.

   - Bonsoire, mon coeur, comment vas tu-ce mai faci? 
   - Bonsoire-buna seara! :)
   - Pupici!
   - Je sui la-sunt aici :)
   - Ce mai faci tu, îngerul meu?
   - Totul este bine la mine. Tu ce mai faci?
   - Și eu sunt bine, cherie. Așteaptă puțin, eu vreau să instalez camera video, ok?
   - Apelează-mă.
*** Apel de la Jean, eșuat.
   - La calculatorul tău încă nu funcționează normal camera video și microfonul?
*** Apel de la Jean, eșuat.
   - Așteaptă te rog.
   - Bine
*** Jean a sunat.
   - Tu mă vezi, cherie? La microfon încă am o problemă.
   - Te-am văzut, dar s-a blocat imaginea ta...nu te aud...
   - Da, știu, cherie...Eu te văd, ești foarte frumoasă, tu știi asta? Mai am o problemă la microfon, mon amour. Dacă voi vorbi, tu nu vei înțelege nimic.
   - Tu mă auzi pe mine?
   - Da, te aud, dar eu am o problema la microfonul meu...nu te mai aud...scuză-mă te rog, am o problemă la calculator, încă mai este. Mii de pupici!
   - S-a deconectat, aici scrie, că e o problemă cu conexiunea.
   - Eu te iubesc, mon coeur. Sunt îndrăgostit de tine la nebunie! Da, te iubesc, mon coeur. Și aceasta este pentru toată viața. Noi vom face mulți copii, vom crea împreună o familie mare și unită, mon amour.
   - La 54 de ani ai mei să mai facem mulți copii???!!!......... Absurd!!!.................... În planurile mele nu se include o asemenea perspectivă, devine amuzant! Dacă îți dorești copii, trebuie să îți cauți o femeie mai tînără.
   Noi am putea forma o familie mare și unită cu actualii noștri copii, dar să mai fac alții- asta nu poate fi și nici nu se discută în serios, doar în formă de glumă. Și dacă în glumă, atunci eu îți pot face doar copii-xerox! Ha-ha!.. Acum nu știu ce să fac: să plâng până la râs, sau să râd până la lacrimi de oferta ta... Deci, trec la discuția serioasă și iată ce îți pot spune:
   Alți copii vor naște copiii noștri. Sunt dezamăgită, că la acest subiect avem opinii diferite, dar asta este. Dacă sincer, de la cuvintele tale dulci și frumoase, am ajuns un pic îndrăgostită, însă mintea mi-a rămas întreagă și copii nu mai nasc, „trenul” respectiv a plecat demult din „gara” mea, îmi pare rău...

                              ZIUA 5.

- Coucou, bon soir, comment va tu?
- Bonsoir mon coeur, tu es la? Hello...


                              (Continuarea o găsiți aici:http://eleonoramoldovan.blogspot.com/2014/12/16-mon-coeur-povestire.html)
Sau toate episoadele postate le găsiți aici:http://eleonoramoldovan.blogspot.com/2014/10/1-15-mon-coeur-povestireintamplata-in.html
Autor: Eleonora.

20 decembrie 2014

TUNICĂ PENTRU DOAMNE CU CROȘETA.

ВЯЖЕМ ЖЕНСКИЙ КАРДИГАН КРЮЧКОМ.




                         La început a fost o cheutoare, care s-a dovedit
                        a fi prea sus și acum prinde bine la modificarea
                        designului gulerului - foarte original și util.


                         Ultimul rând a devenit frumos numai după ce am croșetat florile des.


La început am croșetat marginea separat, dar apoi am înțeles, că
 ăn acest loc trebuiesc cusute bucățile împreună - o ieșire dintr-o
situație neprevăzută.


Gulerul mi-a făcut multă bătaie de cap. La inceput am croșetat un singur rând de flori în jurul gâtului, dar articolul părea neterminat. Am croșetat prin metoda probelor, până  am obținut ceva potrivit. Cu cheutorile a fost simplu, a mers de la sine, doar că din cauza gulerului, cea de sus a  devenit de prisos, însă s-a dovedit foarte binevenită la modelarea  gulerului în jurul gâtului pentru o deschizătură mai mică - după dorință.






Eu de fapt, începusem să îmi croșetez o vestă obișnuită cu mâneci, însă după ce am tricotat vreo 4 rânduri de flori(imaginea din stânga), am descoperit, că am greșit mărimea și începusem dezamăgită să despletesc ce făcusem, ca să încep din nou. Întâmplător am întors pânza cu florile în jos(imaginea din dreapta) și am descoperit uimită, că ornamentul cu florile în jos se privește în cazul dat, la culoarea și grosimea aței, mai special, iar tiparul în formă de trapez este anume acela, care mie cel mai bine îmi stă. Deci, am început să îmi inventez o altă haină și iată că mi-a eșit această tunică, mai specială decât vesta clasică, la care mă gândeam. Concluzia: dacă nu vă place ceva din ce lucrați cu mânuțele voastre de aur, stimate doamne meșterițe, nu vă grăbiți la stricat, priviți bine la  ce vi s-a primit și vedeți, ce idee vă sugerează Muza inspirației. 






Iată așa am continuat să croșetez
la spate cu ochiuri cu un picioruș,
iar în față am tricotat  și 3 flori
în rând, fără model, „la ochi”,
ca să fie frumos.



Acesta este schema, după care am tricotat. Am luat-o de undeva de pe net și o postez aici pentru vedere completă, sper să nu supăr autorul schemei, necunoscut de mine. Poate mai prinde bine cuiva, împreună cu lămuririle mele, referitor la ornamentul și lucrul la la tunica mea croșetată. Poate chiar ajută la cineva să facă ceva și mai frumos. Vorba aia: „Dar din dar se face raiul”.
                                                                                                                                                                                                         Autor lucrare și imagini; Eleonora.

13 decembrie 2014

(14) MON COEUR (poveste adevărată)

 (Continuare) Episodul precedent îl găsiți  aici:http://eleonoramoldovan.blogspot.com/2014/11/13-mon-coeur-povestire.html

14.
*** Apel pierdut de la Jean.[14:20]
   - Buna ziua, mon amour.
   - Buna ziua, Jean!
   Apel către Jean, nici un răspuns.
   - Mai sună-mă odată.
   - Ce mai faci?
   - Bine.
   - Cum merge astăzi ziua?
   - Perfect! Sună-mă, dacă poți. Tu ce faci?
   - Eu, nimic deosebit, am venit aici doar să mă recreez.
   - Recreație plăcută.
   - M-am simțit foarte obosit. Și tu mi-ai lipsit foarte mult.
   - Apelează-mă pe un minut.
   - Casca mea nu mai răspunde.
   - Când tu m-ai sunat, eu eram ocupată și nu am putut răspunde.
   - Aseară tu m-ai văzut pe video.
   - Da, merci pentru atenția ta.
   - Eu mă angajez să te iubesc întotdeauna. Tot ce eu văd acum, ești tu. Dragostea poate fi eternă, dacă așa se decide. Tu ce zici?...Tu ești obosită?
   - Nu, eu nu sunt obosită, tu ești obosit. Eu voi răspunde reciproc la sentimentele tale, dacă vor fi adevărate....Am scris corect? Scuză-mă pentru greșeli gramaticale.
   - Nu prea corect Eu așa nu vreau, mon amour.
*** Apel de la Jean, eșuat.
   - Nu înțeleg, ce vrei să spui...
   - Vreau să spun, că vreau să te văd mereu alături de mine, ai înțeles, mon amour?
   - Eu, dacă te îndrăgesc, te voi iubi fără nici un angajament. Te voi iubi...fiindcă te voi iubi! :) Nu știu, dacă am scris corect.
   - Ți-am spus doar, că nu e nimic grav, e bine cum scrii, te înțeleg.
   Eu vreau să te văd mereu alături, iată până la ce punct de iubire 
pentru tine am ajuns. Vreau să văd, cum ne vom iubi mereu. Vreau să îți spun, că eu simt, că reînviez. Tu vei fi iubirea mea pentru totdeauna. Iată ce prezinți tu acum pentru mine. Te iubesc foarte mult. Eu mi-am găsit prințesa mea.
   - Ok, ok, dar eu nu mă pot exprima acum în această privință...tu te-ai exprimat și pentru mine. :) Cam neașteptat, dar îmi place.
   - Fiindcă te ador. Eu te iubesc. (Emoticonuri cu pupici și flori)
   - Mă faci fericită cu mesajul tău..
   -Eu voi fi aici întotdeauna pentru tine, mon pouchou.
   - Pouchou? Nu știu cum se traduce...
   - Îngerul meu.
   - Aaa... ah merci, și eu te voi numi așa, dacă vom trăi împreună.
Dacă vom trăi în armonie. :). Dar, acum tu ești obosit...relaxeaza-te!
   - Îmi va plăcea mult, dacă îmi vei spune așa. Vreau să știu, ce simți tu pentru mine, mon amour.
   - Ce anume? :)
   - Chiar ai uitat?
   - Dacă ești obosit, continuăm altă dată dialogul. Trebuie să te relaxezi.
   - Eu nu mă mai simt obosit.
   - Mă bucur, dacă mesajele mele te-au reîncărcat cu energie și nu te mai simți obosit. Au revoire. Continuăm mai pe seară, de acord?
   - Tu vrei să mă lași?
   - Nu, dar ai scris la început că ești obosit și vrei să te recreezi, corect? Și acum nu mai am timp, voi fi ocupată.
   - Ok, pe deseară, mon amour, eu te iubesc.
                         (Continuarea o găsiți aici: http://eleonoramoldovan.blogspot.com/2014/12/15-mon-coeur-povestire.html)
Autor: Eleonora.
   

12 decembrie 2014

Mărim, sau micșorăm, după necesități, haine tricotate.


Переделки. Уменьшаем или увеличиваем вязанные изделия до нужного размера.

1. Mărim ilicele pentru copii, dacă le-au rămas mici.


Pregătim articolul pentru lucru.

Cu resturi de ață, ce avem prin casă, adăugăm lungime și lățime, după necesitate.

La spate le-am făcut mai lungi, fiindcă de obicei așa ilicele sunt folosite atunci, cînd copilului i se aplică compresă și să îi fie mijlocul mai protejat, dacă se dezvelește.


2. Dacă mînecile la vestă au devenit prea largi.


Inițial mîneca a fost tricotata larga pina la manjetă și cu timpul s-a lărgit prea tare.



Luăm măsura la lungimea necesară. În cazul dat, egală cu lungimea inițială.

Lăsăm 7 cm. din mînecă, restul despletim, căutăm model similar cu cel inișial, sau ceva, ce se potrivește. În cazul dat, a fost ușor să găsesc modelul inițial, numai că eu tricotez mai rar decît autorul articolului, dar doamna a fost de acord. Altfel, aș fi tricotat pînza clasică(fața-cu ochiuri pe față și dosul-ochiuri pe dos), cu cîteva rînduri de găurele la mijloc, ar fi fost ok.

Tricotăm odată ambele mîneci, ca să fie perfect egale. Eu am scăzut din fiecare parte cîte un ochi peste 2-3 rînduri, pînă am ajuns lîngă manjetă la lățimea dorită. Apoi am tricotat 2 ochiuri pe față, 2 ochiuri împreună pe față- am scăzut la fiecare al 3-lea ochi, cîte un ochi. Mi-au rămas la fiecare mînecă cîte 35 ochiuri, din care am tricotat manjeta.


Mîneca gata refăcută la mărimea cerută.


Articolul gata refăcut. Doamna a fost mulțumită, eu de asemenea.

Autor lucrări și foto: Eleonora.



11 decembrie 2014

Brăduț și alte jucării handmade pentru bradul de Anul Nou.








Autor lucrări și foto: Eleonora.

29 noiembrie 2014

(13) MON COEUR (poveste adevărată)

 (Continuare) Episodul precedent îl găsiți  
aici: http://eleonoramoldovan.blogspot.com/2014/11/12-mon-coeur-povestire.html


13.
Ziua 4.

   Dimineața Ana se trezi mai devreme ca de obicei, cu gândul la Jean și cu bună dispoziție. Deschise repede calculatorul, ca să îi scrie un mesaj cu urări de bine, înainte de a pleca la serviciu. Bucuria îi fu mare, când găsi de la Jean mesaj și îl văzu online.
   - Buna dimineața, cherie, îți doresc o zi minunată. Scuză-mă, cherie pentru aseară, am avut o problemă cu conexiunea și nu am reușit să îți spun noapte bună. În schimb acum dimineață, am deschis calculatorul să îți scriu, că eu mereu mă gândesc la tine. Aseară m-am culcat cu tine în gând și astăzi dimineață m-am trezit cu tine în gând. Eu de asemenea aș vrea să construiesc o familie mare cu tine, cherie.  Și aș vrea să fac acest lucru cu tine, fiindcă eu țin foarte mult la tine, cherie, tu știi asta foarte bine.
   - Dimineața bună, Jean! Și eu am deschis calculatorul, ca să îți doresc ție o zi bună, înainte de a pleca la serviciu. Și eu mă gândesc mereu la tine, am această plăcere. Ar fi minunat să reușim să construim împreună o familie mare și unită. Acum te las, mă pregătesc să merg la serviciu. Pa, pînă deseară.
   - Și eu acum te las, și eu trebuie să merg la locul meu de muncă, au boulot. Eu, mă gândesc la tine, cherie, tu știi asta.

   - Je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove).........Pupici, flori și îmbrățișări!
   - (heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove).............Pupici, flori și îmbrățișări!

   - Wow!.......................... :):):):) 

   Ana radia de fericire, de parcă Jean ar fi fost lângă ea și toate aceste cuvinte de iubire și aceste flori virtuale ar fi fost chiar adevărate. Ziua promitea să fie excelentă și Ana  simți dorința să îl bucure cu ceva pe Jean. Nu putea spune că îl iubește, că nu ar fi fost adevărat. Era un pic îndrăgostită, captivată, copleșită de atenția lui. Și dacă va fi el și in viața reală astfel, atunci Ana era sigură, că îl va iubi cu adevărat. Acum însă, ea făcu o sforțare a sufletului și își impuse mâna dreaptă să îi tasteze lui Jean câteva emoticonuri cu îmbrățișări, pupici și zâmbete. Poate că și el simte exact la fel ca ea necesitatea unor semne de afecțiune, ce îi lipsesc în singurătatea lui. Jean i-a răspuns cu o pagină de pupici și îmbrățișări.

   - (heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)...Pupici , flori și îmbrățișări! 

   Ana închise fericită calculatorul. Niște fleculețe de emoticonuri și cuvântul „je t aime”, adresat ei de multe-multe ori, o făcu să creadă, că undeva este un bărbat, care o place și o iubește. Era sigură, că și la serviciu viața îi va părea cu mult mai frumoasă. Va avea la ce visa și la ce se gândi cu plăcere, până la dialogul următor cu Jean. Ce va fi mai departe, timpul va arăta. Acum nu o mai interesa nimic din viața ei personală, în afară de următorul dialog cu Jean. Ea „zbură” spre serviciu, atingând unde și unde pământul cu vîrful pantofilor și această dispoziție i-a creat o zi cu adevărat minunată.
                              (Continuarea o găsiți aici:http://eleonoramoldovan.blogspot.com/2014/12/14-mon-coeur-povestire.html)
Autor: Eleonora.

  

   

   



24 noiembrie 2014

(12) MON COEUR (poveste adevărată)

         (Continuare) Episodul precedent îl găsiți aici: 
             http://eleonoramoldovan.blogspot.com/2014/11/11-mon-coeur-povestire.html
                             12.
   - Ok, cherie. Pot să te întreb ceva?
   - Da, întreabă-mă.
   - Tu mă iubești?
   - Hm...tu îmi placi. Îmi place cum gîndesști, cum arăți în poză. Până la iubire adevărată, mai este ceva timp și nițică distanță... Ne cunoaștem doar virtual și doar 3 zile... Dar îmi pare, că dialogăm deja un an...hm...straniu!  Mai întâi trebuie să facem cunoștință, să ne vedem. Ar fi neserios, dacă aș răspunde, că te iubesc, ești de acord? Dar de ce mi-ai pus  aceasta întrebare? Ce problemă de fapt te frământă?
   - Eu am doar nevoie să știu, că tu te gândești la mine și că mă iubești cu adevărat.
   - Mie îmi plac concepțiile tale de viață, pe care le citesc aici în dialog. Înțeleg, că ești om bun și văd pe poză, că ești bărbat frumos. Dacă am trăi împreuna și vei fi așa, cum scrii aici, sigur că te voi iubi. Acum însă, e greu de spus ceva, fiindcă nu ne cunoaștem.
   - Da, bineânțeles. Eu vreau să am grijă de tine.
   - Dacă ai fi lingă mine tu, acesta, pe care te descopăr acum în dialog, te-aș iubi din suflet și pe tine, și pe fiul tău. Iată ce pot spune. Mulțumesc pentru inima ta bună.
   - Da, cu siguranță cherie, eu am o mare dragoste pentru a ți-o oferi.. Tu poți avea încredere în mine? Eu vreau să am grijă de tine.
   - Voi fi bucuroasa să fie adevărat, ce ai scris numai ce. Din partea mea, vei avea reciprocitate. Teoretic, la noi în dialog totul merge minunat, îmi place :). Vom vedea, ce corectări va întroduce  realitatea. Vreau, ca și în realitate să fie aceiași armonie, ca aici în mesaje. :)
   - Eu de asemenea sunt bucuros și aceasta se va întâmpla în curând, cherie, tu te vei convinge.
   - Eu cred, fiindcă ne înțelegem bine în dialoguri. Dar repet, este nevoie și de ceva realitate, nu numai de virtualitate. :)
   - Eu de asemenea cred și totul va merge bine, tu vei vedea! Cherie, tot, ce-ți cer, este doar dragostea și încrederea ta. Încrederea.
   - Da.
   - Tu mi le vei oferi?
   - Da, dar să nu forțăm evenimentele, totul trebuie să se întâmple consecutiv. Mai întâi să ne întâlnim, să facem cunoștință, să discutăm toate întrebările.  Mie îmi place să ne înțelegem din cuvânt, fără ceartă, fără supărare, fără cuvinte urâte. Să discutăm liniștit pe orice temă și să ajungem la un numitor comun.
    Și copiilor mei le-ar plăcea să mă vadă fericita. Fiul tău ar mai avea două surori mai mari :). Aș vrea să fim împreuna o familie unită :). Eu acum visez frumos și ce bine ar fi să fie și adevărat! :) ...Tu ești aici?..
   Ana rămase singură surprinsă de ce îi scria lui Jean. Hotărârea ei fermă de a-și găsi partener de viață în apropiere se destrăma, fără nici un regret. Ei, și ce dacă e departe? Mare lucru, tot una fetele ei cu familiile lor locuiesc una în București, alta în Cluj, iar ea a rămas singură aici. Se văd rar. Serviciul, școala, familia... Ea trebuie să se obișnuiască cu...singurătatea la ea acasă? 
   - Nuuu... Dacă Jean e bărbat serios, mai bine va trăi împreună cu el și cu fiul lui. Copilul nu are mamă, iar ea, Ana, are suflet și pentru un copil, orfan de mamă.  Vor veni împreună în vizită la copiii ei, copiii vor veni la ei în concediu...va fi minunat! Vor trăi ca o familie mare și unită, chiar și locuind în diferite țări. 
   Din gândurile, ce îi roiau nepoftite în cap, reieșea, că dacă va pleca să trăiască cu Jean, relația cu familiile fetelor ei, poate deveni și mai strânsă. 
   - Dar poate oare exista relație părinți-copii mai strânsă decât a mea cu copiii mei? -se întrebă ea mirată.
   - Nu, nu cred. E normal, că am rămas singură, e un lucru foarte firesc pentru o mamă cu bun simț, - își mai zise ea și începu mai atent să își urmărească gândurile-provocatori la starea de „mama-jertfă”. De la un timp observă, că dacă le „poftea” frumos afară din cap pe asemenea „oaspeți”, ca gândurile nocive, începea să judece clar și limpede, cu folos pentru ea și pentru întreaga ei familie.  
   Ana își alungă fără ezitare gândurile șovăielnice și le zise „pauză” la gândurile cele frumoase, temându-se să nu le sperie. Viața o învățase să fie precaută și în cele mai fericite momente. Ca să fie tot bine, mai sunt încă multe lucruri de clarificat. Ea își dădu în sinea ei ordin la acțiunea pașilor mici. Trebuie să se mai cunoască cu Jean, după aia se pot face concluzii și lua decizii. Deocamdată, unicul lucru, care îi aduce o imensă plăcere și nici un risc, este comunicarea cu el pe skype și acele scântei de simpatie reciprocă, ce începe să le simtă din partea lui, necătând la distanța dintre ei. Acei fiori îi dau gust de viață și ea încetă să îi mai împiedice în mișcarea lor liberă dintre ei doi, unindu-i cu o forță mai mare, decât puterea ei de împotrivire. 
   - Mai vedem noi! -rosti ea în gând fraza preferată, de data aceasta calmă, încrezută în finalul fericit al frumoasei povești de dragoste, ce se înfiripa acum între ei doi.  
               ( Continuarea o găsiți aici: http://eleonoramoldovan.blogspot.com/2014/11/13-mon-coeur-povestire.html)
Autor: Eleonora.