FUSTĂ-BOLERO!

ЮБКА - БОЛЕРО!
   La finele anului mi-am tricotat o...haină deosebită. Pe cât de neprevăzută, pe atât de originală, universală și utilă. Am numit-o fustă-bolero. Așa se întâmplă, când croșeta și andrelele nimeresc în mâini de inginer.
   Am început de la ideea, că aveam un pulover de mohair de culoare suriu-deschis, la care ața era de calitate, dar culoarea se spălăcise. Trebuia folosită ața la ceva.
   Eu aveam nevoie de un fel de fustă, care să
îmi acopere șalele sub palton, când mă așez iarna pe scaun în transport public, altfel mă deranjează sciatica. 
                             

Am rugat cuscra să măsoare fusta,
dacă tot a lăudat-o.

   Mai aveam prin casă niște rămășițe de ață de culoare sură de diferite nuanțe, am strâns tot și m-am apucat de treabă.
   Am început să tricotez o fustă simplă cu andrelele, dar cum „pofta vine mâncând”, m-am gândit, că ar fi practic să nu îmbrac fusta pe cap peste pantaloni, nici cu nasturi să nu fie, dar să se lege cu ațe, să o pot  folosi cu ușurință. Iar în partea din urmă să fie mai alungită, ca să  nu simt frigul, când mă așez pe scaun în autobus.
   Și dacă în partea din față se leagă pală peste pală, atunci ornamentul trebuie să fie ajurat,
   Și, tot așa, am tricotat, am combinat, iar am  tricotat, am trecut și la croșetă. Am croșetat ațele, ornamentul la poale și la partea din față... Apoi nu știu cum mi s-a făcut frig, inconștient m-am învelit în fustă și, trecând pe lângă oglindă, am văzut, că ar sta bine și ca bolero! Atunci am  croșetat la bată floricelele, care țin loc de guler la bolero. Zilele astea am  experimentat fusta mea-bolero în acțiune și a mers minunat! Pe drum spre o prietena, care locuiește la jumate de oră de mers pe jos de lângă casa mea, mi-a prins bine ca fustă, iar la prietenă fiind răcoare în casă, am scos fusta frumușel și mi-am învelit umerii înghețați, arătând minunat în noul meu bolero.
                   

Prima variantă

A 2-a variantă

     A 3-a variantă de a purta boleroul, cu un mic secret: La bată am mai pus o ață croșetată, mai scurtă decât aia, cu care se leagă fusta, ca să se poată strânge boleroul în jurul gâtului mai strâns.

La spate  se strânge mai mult în jurul gâtului, sau se lasă mai larg pe umeri-după necesități și după dorință.

Atât a fost la început.

Varianta finală.

Am încercat să mă fotografiez singură în oglindă cu boleroul pe umeri, dar puțin ce mi-a reușit.


Autor lucrări și foto: Eleonora.