27 iunie 2015

(38) MON COEUR (poveste adevărată, întâmplată pe net)

ZIUA 21.
   - Coucou mon coeur- Aloinima mea.! Sunt acum la clientul meu, dar te-am văzut online și am ales un moment potrivit, ca să te salut. Ce faci?
   - Buna, mon coeur! Bine, merci. 
   - Sunt atît de fericit să te văd aici!
   - Și eu la fel :))
   - Tu nu îți poți închipui, de cîte ori m-am gîndit la tine!
   - Și eu la fel :))
   - Spune-mi, cum ți-ai petrecut ziua de azi, cu ce te-ai ocupat?
   - Multe de toate, dar toată ziua te-am iubit. Și acum te iubesc.
    - Eu am rugat un informatician să îmi instaleze traducător la skype. Peste cîteva minute vom putea dialoga aici print translator, va fi ușor să comunicăm. Eu atît de mult m-am gîndit la tine, că am avut o dorință mortală să te întâlnesc, mon coeur. Te iubesc atît de mult, că îm pare că voi înnebuni, dacă nu te văd cît de curând.
   - Hm...chiar așa? Iar îmi vine să nu te cred...Răbdare, mon coeur, răbdare, să vină timpul! Sau, vrei să îți zic să vii chiar acum?.. Eu am capacitatea de a iubi cu ochii deschiși și mintea trează și nu îți pot spune asta! Te iubesc, dar lucruri ușuratice nu pot gîndi și nu pot scrie!
   - Din mesajul tău înțeleg, că eu pot conta pe iubirea noastră.
   - Da, mon coeur, bineînțeles. Doar nu ne jucăm.
   - Spune-mi, în ce limbă dorești să traducă translatorul?
   - În română, sau ungară-indiferent. Mai bine în română, căci eu sunt româncă.
   - Spune-mi, tu ai călătorit mult în viața ta?
   - În tinerețe-da, mai puțin acum.
   - Ești mulțumită de traducere? Sper, că înțelegi bine mesajele mele? Eu pe ale tale-da. 
   - Da, e ok.
   - Ana, translatorul instalat numai ce, e o ocazie să îți mai repet, că eu sunt gata să îndeplinesc orice dorință a ta, inima mea. Nu vreau să te mai obosesc cu traducerea mesajelor prin google.
   - Merci, mon coeur...Ha-ha, am uitat să scriu în română! :)) Dar cum poți atâta dialoga cu mine, dacă nu ești la hotel, ci la clientul tău?
   - Noi vorbim despre prețul pentru lucrul meu și el acum nu este aici, a ieșit să discute cu cineva.
   - Romi este cu tine? Nu se plictisește?
    - El este aici, se joacă într-un joc la telefonul meu.
   - Ok, atunci tu ești liniștit, dacă copilul este lînga tine.
   - Da, copilul nostru este lîngă mine acum.
   - Ești un tată bun, bravo ție.
   Ana și-a călcat pe inimă, să nu îi scrie lui Jean ca răspuns, ceva neplăcut. Fiindcă nu i-a plăcut expresia lui „copilul nostru”. 
   -Va fi la timpul respectiv „al nostru”, dar deocamdată este numai copilul lui,- își zise Ana în gând. Cu toată afecțiunea față de copilul necunoscut, dar care avea nevoie de dragoste de mamă, pe care ea era deja pregătită să i-o acorde, Anei nu îi plăceau deciziile pripite și cuvintele pompoase. Răbdare și corectitudine,- își zise ea și continuă dialogul  cu Jean.
   - Merci, mon coeur! Ana, cherie, sunt bucuros să știu asta! Cu siguranță, tu vei fi o mamă bună pentru Romi.
   Ana răsuflă ușurată. Ce bine, că și-a reținut emoțiile și nu a scris nimic, ce l-ar fi putut răni pe Jean! El are gînduri și sentimente atît de curate și sincere pentru ea! Bine că nu l-a rănit!
   - Jean, îmi place, că ești așa, cum ești! :)))
   - Mon amour, eu vreau să îți vorbesc despre dragostea, care o am pentru tine, dacă aceasta nu va cauza nici o problemă din partea ta. Îmi permiți?
   - Hm..., nu este nici un motiv de îngrijorare :))) Numai te rog nu întrece măsura.
   - Mon amour, chiar dacă tu ești departe de mine, încearcă să faci transferul dragostei tale pe contul inimii mele. Eu te iubesc. Și aș vrea ca tu, încă să mai înmulțești dragostea în inima mea.
   - Hm..., nu prea înțeleg ce a tradus...să citesc mesajul în original... aseară fără traducător ne înțelegeam mai bine...Dar, bine că am înțeles principalul: că tu mă iubești! :))) 
   - Mon amour, adevărul este, că eu nu mai vreau să te obosesc cu traducerea prin Google. Ai să vezi, ne vom înțelege și cu acest translator de pe skype.
   - Da, mă voi obișnui și voi înțelege și cu acest translator.
   - Ok. Dar să știi, că eu te iubesc pentru tot, ce ai fost, pentru tot, ce ești și pentru tot, ce vei fi, mon coeur.
   - Reciproc, mon coeur.
   - Eu am învățat italiana,ca să pot vorbi cu mama mea, engleza, ca să pot vorbi cu bancherul meu, germana, ca să pot vorbi cu clienții mei și limba adevăratei iubiri, ca să îți pot vorbi ție. Fără cuvinte, iubirea nu ar exista. Ea este o construcție din cuvinte.
   - Și din cele mai nobile și mai frumoase sentimente umane, mon coeur,-permite-mi să te completez.
   -...Eu și Tu, ne-am unit și ne înțelegem prin aceste cuvinte, care constituie și exprimă sentimentele noastre. Prin ele noi am fost cuceriți și unificați de dragoste.
   - Hm...frumos spus, Jean! Crezi, că Providența te-a îndreptat înspre mine, ca să înveți și această limbă? Interesantă idee! 
   - Oui, mon amour-Da, dragostea mea! Văd acum, că tu mă înțelegi. Privirea ta este atît de profundă, încît îmi pierd memoria. Ești atît de strălucitoare, încît inima mea arde în iubire pentru tine. Mon amour- Dragostea mea, aș vrea să știi, că ești deja iubită cu adevarat. Tu acum mă înțelegi?
   - Da, te înțeleg. Și inima începe să îmi vibreze pe frecvența de undă a fericirii... :)))  
   - Da, Ana, te iubesc, inima mea, ma poți crede! Tot ceia, ce ochii pot vedea și urechile pot auzi, este nimic în comparație cu ceia, ce simte inima mea pentru tine.
   - Ce frumos! Merci, Jean...
                            ( Va urma)
Autor: Eleonora.


2 comentarii:

  1. Bun, foarte bun textul! L-am citit cu atentie si am avut impresia placuta ca e scris de nene Iancu! Super, mie unul mi-a placut si il astept si pe urmatorul!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru onoarea de a-mi citi postarea, pentru comentariu, pentru apreciere. Va mai astept aici si Va asigur, ca deznodamintul intimplarii merita asteptat si citit.

      Ștergere