(3)Povestire „LA SFAT.” (CONTINUARE)

1. La sfat cu mine însumi.  (CONTINUARE, paragraful precedent îl găsiți aici:   http://eleonoramoldovan.blogspot.com/2014/09/povestire-de-vorba-cu-mine-si-cu-altii.html

1.3 De toate, pentru toți.

1.3-1 Căutăm vinovatul ?..

  Da, sunt mici pensiile noastre. Numai că noi toți, actualii pensionari, nu am venit aici de pe altă planetă să ne petrecem anii de pensie. Nu prea văd pe cine ne-am putea supăra. Cum ne-am așternut, așa dormim, ce mai. Chiar mă bucur, că nivelul meu de înțelegere îmi permite să recunosc acest adevăr. Mă eliberează de stări inutile de ambiție și suferință.

   ... Dar copiilor noștri, ce valori am lăsat ca moștenire? Încă e bine, dacă la neputință ne vor întinde o cană cu apă, cu toate că puțini din generația noastră o merită.

    Mai bine să tăcem, sau să ne oprim mintea în loc pentru o minută de reculegere. Cine a nimicit tot patrimoniul țării după ieșirea din URSS? Copiii noștri pe atunci erau încă mici. De ce atâtea ruini au rămas în urmă, mai ceva ca după război, pe timp de pace? Oare numai comuniștii sau numai cei de la conducere au contribuit la sărăcirea țării? Nu numai ei! În această activitate, mare era păcatul celor cu funcții de răspundere, indiferent de naționalitate, starea socială sau apartenența politică. Eu nicidecum nu împărtășesc și nu promovez ideile comuniste, dar acesta este adevărul, toți au fost la fel. Toți erau cetățeni ai acestei țări și obligațiile lor de serviciu le impunea să păstreze patrimoniul național, nu să îl neglijeze, lăsându-l de izbeliște. 
   Noi toți, actualii cetățeni maturi ai republicii, am contribuit la starea materială și spirituală a situației, pe care o avem astăzi.       Fiecare cu partea lui de vină, tot așa, cum fiecare cu partea lui de merit, a contribuit la  proclamarea independenței republicii noastre..    Nu avem pe cine ne supăra, decât pe noi înșine. Aceasta este realitatea și neglijând-o, nu cîștigăm nimic. Aceștea suntem noi, nici răi, nici buni,- și răi și buni. Suntem de ai noștri, nu avem pe cine ne supăra și nu are rost. Bani în caznaua pentru pensii, supărarea noastră nu adaugă. Bunăstare ne poate adăuga doar ridicarea nivelului de cultură și de înțelegere a realității. Creștinește aceasta se numește luminarea ochilor minții.
   Ușor de spus, dar greu de făcut! Însă, extrem de util și necesar! Trebuie să o facem, dacă ne roade dorința de a trăi mai bine în propria noastră țară.
   Nu putem schimba trecutul, dar să ne știm locul. Aceasta este părerea mea.

   

Autor: Eleonora.

septembrie, 2014.

                               (Va urma)

P.S. Continuarea o găsiți aici:http://eleonoramoldovan.blogspot.de/2014/09/4povestire-de-vorba-cu-mine-si-cu-altii.html