(1)Povestire „LA SFAT.”

1.La sfat cu mine însumi.

1.1. Cu ...fruntea în gard?

    Pensie, pensie, tărâm necunoscut! Când eram mai tânără, nu credeam, că mă va preocupa vreodată. Acest timp părea atît de îndepărtat! Uite că am ajuns acum să locuiesc în împărăția lui. Sunt încă proaspăt sosită aici. Și parcă totul ar fi bine, dacă...
    E - heeei,... câți de „dacă” aș putea eu aduna și aici, și în viața de toate zilele, de m - aș agăța de acest cârlig! Dar, evit țeapa! După cum spune o zicală din Orient, cât nu ai repeta „halviță, halviță”, în gură dulce nu se mai face. 
   Tata meu, fie iertat, avea o vorbă: Viața e dată dracului; dacă nu o aranjezi tu pe ea, te „aranjează” ea pe tine!
   Fiecare vârstă își are farmecul ei. Dacă știi să îți organizezi astfel lucrurile, încât să te poți bucura de farmecul vârstei trăite. Anume înțelepciunea și chibzuința, cred eu, sunt cele mai de folos aici. Și buna dispoziție ajută. 
   Da - da, ajută. Cine nu crede, să încerce. Fără a aștepta rezultatul dorit în prima săptămână, sau în prima zi, sau în prima lună de exersare. Așa am citit undeva pe net, eu acum totul citesc pe net.
   Ce, după o viață cu mentalitate sovietică, când credeam, că tot Dumnezeu (Pardon, pe atunci în loc de Dumnezeu era Partidul Comunist), tot EL, ce ne dă, trebuie să ne pună și în traistă, - acum,  când te -ai lovit de lipsuri simțite și frământări sufletești, brusc te poți transforma în înger sau superman? Calmează - te și lucrează asupra ta! Au trecut două decenii de când trăiești în altă țară, cu alte valori morale, dar tu încă nu te-ai detașat de acest mod de gândire nocivă. Nocivă în primul rând pentru tine. Ca să nu rămâi depășită de cerințele vieții actuale, este necesară schimbarea interioară, pregătirea pentru...pentru ce? Pentru o altă viață?... 
   - Da, pentru o viață împlinită la pensie.
  E timpul, chiar ai întârziat puțin. Stai de vorbă cu tine însăți, distinsă doamnă, și găsește - ți cheia fericirii interioare! Există cheia, trebuie să o găsești, doar atât. Dacă o găsești, nu ți se va mai părea nici pâinea prea seacă, nici apa prea sălcie.
   Acest dialog tăcut cu mine însumi mă liniștește. Îmi dă puteri să cred, că și la pensie mai există viață. Pensia  este pur și simplu un fel de punte de trecere înspre... înspre ce?.. 
- Hai, iar o ei razna cu gândurile tale neîncrezătoare. Știu, ca te - ai gândit în primul rând la moarte, dar ai greșit. Te încurcă moștenirea genetică să dai imediat răspunsul corect. De viață poate fi vorba, distinsă doamnă, numai despre viață! 
    Pensia este o punte de trecere la o viață mai liniștită, pentru puterile tale.  Este un fel de reculegere, la tot ce ai fost și ai făcut până acum. Roadele vin de undeva. Vorba aia: „bine faci,bine găsești”, iar căile Domnului, sunt nebănuite. 
    Când erai în activitate de muncă și nu aveai timp pentru tine, ziceai, că te grăbești la pensie, dar nu și la bătrânețe. Iată, pensia a sosit, copiii își au drumul lor și te bucură cu succesele lor, bătrânețea fizică îți întârzie... Mersul lucrurilor este în favoarea ta, ce te zumzăie la gând, sau în inimă, de nu îți găsești liniștea?..
   Deci, dacă analizez, înțeleg, că lucrurile nu stau chiar atât de rău cu mine în noua mea împărăție. La toate ajutoarele mele, îmi lipsește o mică doză de obișnuință. Înseamnă, că trebuie să mă înarmez și cu nițică răbdare. Am observat, că ajută.
  Mai ajută și optimismul, și măiestria de a - ți mări pensioara în mod alegoric prin diferite forme. Cam tot așa, cum a înmulțit Domnul nostru Isus Hristos la timpul Său pîinea, vinul și peștii, pentru a hrăni din belşug mulţimea de oameni adunată.
    Scriu și mă gândesc, de nu am trecut peste limita bunului simț, făcând această comparație.  Să îmi fie iertată îndrăzneala, că sunt o păcătoasă de rând, cu pensia și imaginația pe linia de plutire. Dar sunt optimistă. Și caut socializare cu ăștea ca mine, care nu se lasă biruiți de soartă. Fiindcă ajută, te întărește.
                               (Va urma)
Autor: Eleonora.
P.S. Continuarea o găsiți aici:http://eleonoramoldovan.blogspot.com/2014/09/povestire-de-vorba-cu-mine-si-cu-altii.html