29 noiembrie 2014

(13) MON COEUR (poveste adevărată)

 (Continuare) Episodul precedent îl găsiți  
aici: http://eleonoramoldovan.blogspot.com/2014/11/12-mon-coeur-povestire.html


13.
Ziua 4.

   Dimineața Ana se trezi mai devreme ca de obicei, cu gândul la Jean și cu bună dispoziție. Deschise repede calculatorul, ca să îi scrie un mesaj cu urări de bine, înainte de a pleca la serviciu. Bucuria îi fu mare, când găsi de la Jean mesaj și îl văzu online.
   - Buna dimineața, cherie, îți doresc o zi minunată. Scuză-mă, cherie pentru aseară, am avut o problemă cu conexiunea și nu am reușit să îți spun noapte bună. În schimb acum dimineață, am deschis calculatorul să îți scriu, că eu mereu mă gândesc la tine. Aseară m-am culcat cu tine în gând și astăzi dimineață m-am trezit cu tine în gând. Eu de asemenea aș vrea să construiesc o familie mare cu tine, cherie Și aș vrea să fac acest lucru cu tine, fiindcă eu țin foarte mult la tine, cherie, tu știi asta foarte bine.
   - Dimineața bună, Jean! Și eu am deschis calculatorul, ca să îți doresc ție o zi bună, înainte de a pleca la serviciu. Și eu mă gândesc mereu la tine, am această plăcere. Ar fi minunat să reușim să construim împreună o familie mare și unită. Acum te las, mă pregătesc să merg la serviciu. Pa, pînă deseară.
   - Și eu acum te las, și eu trebuie să merg la locul meu de muncă, au boulotEu, mă gândesc la tine, cherie, tu știi asta.

   - Je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove).........Pupici, flori și îmbrățișări!
   - (heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove).............Pupici, flori și îmbrățișări!

   Wow!.......................... :):):):) 

   Ana radia de fericire, de parcă Jean ar fi fost lângă ea și toate aceste cuvinte de iubire și aceste flori virtuale ar fi fost chiar adevărate. Ziua promitea să fie excelentă și Ana  simți dorința să îl bucure cu ceva pe Jean. Nu putea spune că îl iubește, că nu ar fi fost adevărat. Era un pic îndrăgostită, captivată, copleșită de atenția lui. Și dacă va fi el și in viața reală astfel, atunci Ana era sigură, că îl va iubi cu adevărat. Acum însă, ea făcu o sforțare a sufletului și își impuse mâna dreaptă să îi tasteze lui Jean câteva emoticonuri cu îmbrățișări, pupici și zâmbete. Poate că și el simte exact la fel ca ea necesitatea unor semne de afecțiune, ce îi lipsesc în singurătatea lui. Jean i-a răspuns cu o pagină de pupici și îmbrățișări.

   - (heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)(heart)je (F)t aime(inlove)...Pupici , flori și îmbrățișări! 

   Ana închise fericită calculatorul. Niște fleculețe de emoticonuri și cuvântul „je t aime”, adresat ei de multe-multe ori, o făcu să creadă, că undeva este un bărbat, care o place și o iubește. Era sigură, că și la serviciu viața îi va părea cu mult mai frumoasă. Va avea la ce visa și la ce se gândi cu plăcere, până la dialogul următor cu Jean. Ce va fi mai departe, timpul va arăta. Acum nu o mai interesa nimic din viața ei personală, în afară de următorul dialog cu Jean. Ea „zbură” spre serviciu, atingând unde și unde pământul cu vîrful pantofilor și această dispoziție i-a creat o zi cu adevărat minunată.
                              (Continuarea o găsiți aici:http://eleonoramoldovan.blogspot.com/2014/12/14-mon-coeur-povestire.html)
Autor: Eleonora.

  

   

   



24 noiembrie 2014

(12) MON COEUR (poveste adevărată)

         (Continuare) Episodul precedent îl găsiți aici: 
             http://eleonoramoldovan.blogspot.com/2014/11/11-mon-coeur-povestire.html
                             12.
   - Ok, cheriePot să te întreb ceva?
   - Da, întreabă-mă.
   - Tu mă iubești?
   - Hm...tîmi placi. Îmi place cum ndesști, cum arăți în poză. Până la iubire adevăratămai este ceva timp și nițică distanță... Ne cunoaștem doar virtual și doar 3 zile... Dar îmi pare, că dialogăm deja un an...hm...straniu!  Mai întâi trebuie să facem cunoștințăsă ne vedem. Ar fi neserios, dacă aș răspundecă te iubescești de acord? Dar de ce mi-ai pus  aceasta întrebare? Ce problemă de fapt te frământă?
   - Eu am doar nevoie să știu, că tu te gândești la mine și că mă iubești cu adevărat.
   - Mie îmi plac concepțiile tale de viață, pe care le citesc aici în dialog. Înțeleg, că ești om bun șvăd pe poză, că ești bărbat frumos. Dacă am trăi împreuna și vei fi așa, cum scrii aici, sigur că te voi iubi. Acum însă, e greu de spus ceva, fiindcă nu ne cunoaștem.
   - Da, bineânțeles. Eu vreau să am grijă de tine.
   - Dacă ai fi lingă mine tu, acesta, pe care te descopăr acum în dialog, te-aș iubi din suflet și pe tine, și pe fiul tău. Iată ce pot spune. Mulțumesc pentru inima ta bună.
   - Da, cu siguranță cherie, eu am o mare dragoste pentru a ți-o oferi.. Tu poți avea încredere în mine? Eu vreau să am grijă de tine.
   - Voi fi bucuroasa să fie adevărat, ce ai scris numai ce. Din partea mea, vei avea reciprocitate. Teoretic, la noi în dialog totul merge minunat, îmi place :). Vom vedea, ce corectări va întroduce  realitatea. Vreau, ca și în realitate să fie aceiași armonie, ca aici în mesaje. :)
   - Eu de asemenea sunt bucuros și aceasta se va întâmpla în curând, cherie, tu te vei convinge.
   - Eu cred, fiindcă ne înțelegem bine în dialoguri. Dar repet, este nevoie și de ceva realitate, nu numai de virtualitate. :)
   - Eu de asemenea cred și totul va merge bine, tu vei vedea! Cherie, tot, ce-ți cer, este doar dragostea și încrederea ta. Încrederea.
   - Da.
   - Tu mi le vei oferi?
   - Da, dar să nu forțăm evenimentele, totul trebuie să se întâmple consecutiv. Mai întâi să ne întâlnim, să facem cunoștință, să discutăm toate întrebările.  Mie îmi place să ne înțelegem din cuvântfără ceartăfără supărare, fără cuvinte urâte. Să discutăm liniștit pe orice temă șsă ajungem la un numitor comun.
    Și copiilor mei le-ar plăcea să mă vadă fericita. Fiul tău ar mai avea două surori mai mari :). Aș vrea să fim împreuna o familie unită :). Eu acum visez frumos și ce bine ar fi să fie șadevărat! :) ...Tu ești aici?..
   Ana rămase singură surprinsă de ce îi scria lui Jean. Hotărârea ei fermă de a-și găsi partener de viață în apropiere se destrăma, fără nici un regret. Ei, și ce dacă e departe? Mare lucru, tot una fetele ei cu familiile lor locuiesc una în București, alta în Cluj, iar ea a rămas singură aici. Se văd rar. Serviciul, școala, familia... Ea trebuie să se obișnuiască cu...singurătatea la ea acasă? 
   - Nuuu... Dacă Jean e bărbat serios, mai bine va trăi împreună cu el și cu fiul lui. Copilul nu are mamă, iar ea, Ana, are suflet și pentru un copil, orfan de mamă.  Vor veni împreună în vizită la copiii ei, copiii vor veni la ei în concediu...va fi minunat! Vor trăi ca o familie mare și unită, chiar și locuind în diferite țări. 
   Din gândurile, ce îi roiau nepoftite în cap, reieșea, că dacă va pleca să trăiască cu Jean, relația cu familiile fetelor ei, poate deveni și mai strânsă. 
   - Dar poate oare exista relație părinți-copii mai strânsă decât a mea cu copiii mei? -se întrebă ea mirată.
   - Nu, nu cred. E normal, că am rămas singură, e un lucru foarte firesc pentru o mamă cu bun simț, - își mai zise ea și începu mai atent să își urmărească gândurile-provocatori la starea de „mama-jertfă”. De la un timp observă, că dacă le „poftea” frumos afară din cap pe asemenea „oaspeți”, ca gândurile nocive, începea să judece clar și limpede, cu folos pentru ea și pentru întreaga ei familie.  
   Ana își alungă fără ezitare gândurile șovăielnice și le zise „pauză” la gândurile cele frumoase, temându-se să nu le sperie. Viața o învățase să fie precaută și în cele mai fericite momente. Ca să fie tot bine, mai sunt încă multe lucruri de clarificat. Ea își dădu în sinea ei ordin la acțiunea pașilor mici. Trebuie să se mai cunoască cu Jean, după aia se pot face concluzii și lua decizii. Deocamdată, unicul lucru, care îi aduce o imensă plăcere și nici un risc, este comunicarea cu el pe skype și acele scântei de simpatie reciprocă, ce începe să le simtă din partea lui, necătând la distanța dintre ei. Acei fiori îi dau gust de viață și ea încetă să îi mai împiedice în mișcarea lor liberă dintre ei doi, unindu-i cu o forță mai mare, decât puterea ei de împotrivire. 
   - Mai vedem noi! -rosti ea în gând fraza preferată, de data aceasta calmă, încrezută în finalul fericit al frumoasei povești de dragoste, ce se înfiripa acum între ei doi.  
               ( Continuarea o găsiți aici: http://eleonoramoldovan.blogspot.com/2014/11/13-mon-coeur-povestire.html)
Autor: Eleonora.

22 noiembrie 2014

(11) MON COEUR (poveste adevărată)

 (Continuare) Episodul precedent este aici: http://eleonoramoldovan.blogspot.com/2014/11/10-mon-coeur-povestire.html

11.

Ziua 3.
    Bonsoir!
*** Apel pierdut de la Jean. ***
   - Dacă nu ești acum online, nu este nimic grav, cherie. Eu am o problemă serioasă cu sunetul la calculator, iată de ce nu am fost în rețea, îmi cer scuze. Îți doresc un somn odihnitor, pupici. Eu mă gândesc mereu la tine.
   - :) Salut! Mulțumesc, dacă te gândești la mine. Și eu mă gândesc la tine.
   - Cu plăcere, e și normal, cherie. Ce faci tu?
   - Eu sunt bine, tu?
   - Bine și eu, cherie. Tu mi – ai lipsit mult. Ziua ta cum a trecut, tot e bine?
   - Bine, tot a fost bine astăzi. Când vom putea vorbi aici la microfon?
   - Calculatorul meu are o problemă, cherie, dar eu voi căuta soluția, ok?
   - Ok.
   - Ce faci tu acum frumos?
   - Eu nu înțeleg totul și am vrut să traduc prin Google, dar nu a tradus suficient de bine, ca să înțeleg mai mult cu ajutorul translatorului. Din acest motiv, răspund greu la mesajele tale. Îmi place cum sună în franceză „draga mea”- cherie. :) Îmi place, când mă numești așa. Unde este acum copilul tăuTu ai fată, sau băiat?
   - Am un fiu, acum el este ieșit din casă.
   - El trăiește cu tine? Cîți ani are?
   - El trăiește cu mine.
   - Ok, foarte bine. Tu ești divorțat?
   - Eu ți -am scris despre asta, tu ai uitat?
   - Nu, n- am uitat, dar o dată ai scris, că ești divorțat, altă dată-că ești văduv.
   - Ah, bine, eu sunt divorțat.
   - Respectul meu, fiindcă ai grijă de fiul tău. Și pentru că el trăiește cu tine.
   - Merci. Tu vei fi mama lui.
   - Timpul va arăta, dar dacă așa va decide destinul, eu mă voi purta cu el ca și cu copiii mei.[20:40:30]
   - Ah bine! Tu zici, cum va vrea destinul, dar destinul nu trebuie așteptat.
   - De acord. Destinul trebuie promovat.
   - Tu crezi, că eu am dreptate.
   - Da, tu ai dreptate. În ce clasă învață fiul tău?
   - El este unicul meu fiu. Mama lui a plecat cu alt bărbat. Iată de ce eu sunt singur cu fiul meu.
   - Respect-respect-respect, că nu ți-ai abandonat copilul!
   - Nu, nici odată!
   - Nu ințeleg părintii, care nu au grijă de copiii lor.
   - Este legat de trecut și nu mă mai interesează.
   - Da, de acord. Eu am văzut pe Maps unde trăiești tu. Între noi sunt cîteva mii de kilometri... 
   - Ah, bine, într-o zi oricum ne vom vedea.
   - În curând eu voi lipsi câteva zile, voi merge la București.
                                   (Continuarea o găsiți aici: http://eleonoramoldovan.blogspot.com/2014/11/12-mon-coeur-povestire.html)
Autor: Eleonora.

19 noiembrie 2014

TRICOTĂM ILIC BĂRBĂTESC, simplu de tot.

Вяжем мужскую безрукавку техникой снятых петель.


Partea din față

Spatele

    M-a rugat o cunoștință să tricotez rapid un ilic pentru soțul ei, care lucrează șofer și are durere de spate. Ața albastră închisă este nouă de calitate, 100% lână, iar a doua ață, cea colorată, era cu noduri, din ceva despletit, bună pentru tricotat ciorapi.
   În asemenea cazuri, cel mai eficient este de folosit această tehnică, căreia în rusă i se zice „tehnica sneatîh peteli”, iar în română nu știu cum se numește. Voi fi recunoscătoare, dacă cineva îmi va spune, ca să știu corect. Se traduce ca tehnica ochiurilor luate pe andrea, fără a fi împletite.  Este o tehnică uimitor de ușoară, interesantă și avantajoasă. Pentru lucru la comandă, nu are rivale.
   Ornamente se pot face diferite, de la cele mai fantastice, pînă la „gândul mîței”, adică oricare improvizare în timpul lucrului. E bine, când între ațe este un contrast mai accentuat și dacă una din ele este formată din mai multe culori. Ca ață de bază se poate folosi oricare, în dependență de model și de ornament.
    În cazul meu, scopul a fost să tricotez așa, ca să se evidențieze mai mult ața nouă, de culoare închisă, să ascund ața colorată sub ața nouă, ca să nu i se vadă nodurile, împletitura să fie grosuță, ca să țină cald la spate, să fie de o aparență simpatică pentru o haină de lucru și să o tricotez repede, ce am și reușit să obțin.
   Sper ca indicațiile mele să prindă bine la cineva. Mai poate fi util de știut aici, că bata 1x1 eu am îndeplinit-o cu ornamentul de...iar nu știu cum se numește corect în română...un fel de...1x1,5 și iată cum se tricotează: 
1 rînd:  1 ochi pe dos,unul pe față.
 rîndul 2:  ochiul, care este pe dos, se ia pe andrea, fără să fie împletit, ața în fața andrelelor(a împletiturii), iar ochiul, care e pe față, se împleteşte pe față, etc.
rîndul 3  - ca rîndul 1(și aceasta este fața)
rîndul 4-ca rîndul 2, și așa mai departe.
   În acest mod, densitatea ambelor ornamente, și al betei, și al pânzei, este la fel.
    Dacă doriți să faceți cîteva rînduri(cîteva dungi) pe față cu o culoare, apoi cu alta, mai mult decît două, trebuie să aveți și andrele cu un număr mai subțiri, pentru pânza în dungi, tricotată doar pe față. Fiindcă va fi mai subțire și mai largă.
    La mîneci și la gît am tricotat odată, cu toate ochiurile pe față, fiindcă mi s-a cerut ceva simplu. Dacă toată ața ar fi fost de calitate, desigur aș fi tricotat și la gît, și în jurul mânecelor, ca la bată. Clientul este mulțumit, înseamnă, că totul e bine.
Autor lucrare și foto: Eleonora.


  

16 noiembrie 2014

(10) MON COEUR (poveste adevărată)

 (Continuare) Episodul precedent este aici:  http://eleonoramoldovan.blogspot.com/2014/11/9-mon-coeur-povestire.html

10.
   - Eu cred, că tu vei fi fericirea mea.
   - Eu consider, că e cam pripită afirmația ta. Simt și eu, că între noi se iscă o simpatizare reciprocă, dar să nu ne grăbim. Cu fiecare dialog, îmi crește respectul pentru modul tău de gandire. Dacă aplici și în viață aceste concepții, tu esti genul de bărbat ideal, visat de orice femeie. Îmi place atît de mult cum gândești, că mi-aș dori să te văd în realitate. Doar că distanța dintre noi e prea mare..Îmi este foarte interesant să discut cu tine. Ești atît de curat îgânduri, că aici la noi, asemenea atitudine este o raritate.
   - Tu vei avea ocazia.
   - Posibil, mi-ar face plăcere :). Ok, să nu ne grăbimVom vorbi aici pe skype, mă vei învăța mai bine franceza, să pot scrie și vorbi fără greșeli. :)
   - Eu am o urgență, acum mă voi deconecta. Tu la ce oră vei mai fi aici?
   - Am dialogat destul astăzi. Mai vorbim și mâine, șîn fiecare zi. Îți doresc seară plăcută în continuare :). La revedere!
   - Ești adorabilă, eu voi fi online la orele 22.
   - :) Aourevoir! Merci :).
   -Te rog să te conectezi la 22.
   - Ok
   - Tu ești magnifică.
   - Merci... :)
   - Pe deseară 
   - Coucou, bonsoir.[23:24]
   - Bonsoir. :) Tu vrei să dormi? Eu-da. Ești aici? Eu îți spun noapte bună, somn ușor [23:30]
   Ana se culcă mulțumită, cu gândul la Jean. Complimentele lui o făceau fericită: „magnifcă”, „eu cred că tu vei fi fericirea mea”... Ce plăcere să auzi asemenea cuvinte, adresate ție, de la un bărbat deștept și simpatic, precum e Jean! Totuși, pare să fie prea repede...oare chiar atât de mult îi place de ea?...După dialog, pare să fie om sincer și cumpătat... 
   - Mai vedem noi, - își zise Ana și încercă să adoarmă. A avut o seară excelentă, datorită lui, restul nu contează,- își mai zise ea și simți, cu câtă nerăbdare, mâine seară va aștepta din nou să comunice cu el. Acum nu își mai putea închipui serile fără aceste dialoguri plăcute și totuși, fără de viitor, din cauza distanței mari dintre ei. Ana îmbrățișă relaxată, aproape adormită, perna liberă de pe pat și își interzise să se mai gândească la ce va fi, sau la ce nu va fi, în viitor. Timpul va arăta. Dar până atunci, va savura plăcerea cunoștinței cu Jean. Singurătatea serilor, de când a apărut el în viața ei virtuală, nu o mai deranja. Și aceasta pentru ea era ceva important la moment.
                                           (Continuarea o găsiți aici: http://eleonoramoldovan.blogspot.com/2014/11/11-mon-coeur-povestire.html)
Autor: Eleonora.

12 noiembrie 2014

Adunăm bluziță din pătrățele croșetate!

 
    Zilele astea am hotărît  să îmi confecţionez o bluziță cu pătrate croșetate din două fire de ață subțire din lână. În internet văd multe scheme și ispita de a încerca era mare. Prima dată am croșetat așa ceva și vreau să scriu aici toate avantajele și dezavantajele procesului de creație, poate ajută pe cineva. Deci, pătratele se croșetează ușor.     Dezavantajul meu: ața albastră s-a terminat repede și a trebuit să improvizez ceva, ca aspectul bluziței să ajungă la o stare simpatică.
   Ca tipar am folosit o bluză a mea, ce îmi stă bine pe corp. Foarte mult timp mi-a luat cusătura „zigzag”, până am ajuns la ea. Am încercat diferite, dar nici una nu se potrivea. Nu cred, că poate merge la orice articol, dar pentru încercare, o scriu aici: se iau 2 ochiuri fără picioruș la un pătrat, un ochi de legătură, apoi 2 ochiuri din celalalt pătrat, și tot așa.
   Mâneca am pus-o pe tipar și am tot croșetat, până la forma finală, cu lungimea de „trei sferturi”, căci așa îmi place. Numai, atenție la ce greșeală poate fi: eu am vrut să o fac sus mai bufată și pe tipar stătea super, însă când am cusut-o de bluză, nu stătea bine... Am fost nevoită să despletesc partea albă de sus (care pe foto am tăiat-o cu creionul) și să o fac mai îngustă, după care s-a așezat perfect. Cauza: pe umăr lățimea  este de 16,5cm(vezi foto), iar pentru mâneca mai bufată, ar fi trebuit pe umăr să fie 11,5-12 cm. Asta eu am înțeles prin „metoda încercărilor”, dar e mai bine de la început de calculat, ce mie mi-a fost lene să fac și am lucrat mai mult.  Tot dezavantaj, că ațele de pe partea din dos a articolului, cât nu le ascunzi, se mai ivesc când nu te aștepți, ba într-un loc, ba în altul... Poate după spălat își vor „găsi locul” pe partea din dos a bluzei. Altă concluzie: cine vrea să facă lucru la comandă cu asemenea tehnică de croșetare, trebuie să țină cont de faptul, că plata pentru lucru poate fi îngrozitor de mică, în comparație cu munca depusă. Așa ceva este rentabil de croșetat pentru sine și pentru familie. Ei, și ca să îmi fac toate poftele, mi-am confecționat și cercei pentru bluziță. Nu știu, de câte ori îi voi îmbrăca, dar satisfacția de moment e mare! Cerceii i-am improvizat în cel mult 10 minute, învelind cu croșeta 2 mărgele cu gaura mare, scoase de la cine știe ce bluziță, ieșită din folosire și numai bune de aruncat. Așa că atenție la ce aruncați! Eu mi-am pregătit niște cutiuțe și mai întâi arunc totul în ele. Iar apoi, de multe ori înțeleg: am făcut bine, că le-am mai păstrat în casă. Pun aici și schema pătratului, poate prinde bine la cineva, vorba aia: „dar din dar se face raiul”.  Am luat-o și eu de undeva de pe net.
Din pătrate albe am improvizat și eu ceva, căci numai atâtea am avut și cât nu le-am sucit, cât nu le-am învârtit, ceva mai original se privea...neoriginal.

Eh...să fi avut suficientă ață de culoare albastră!..

Ultima bucățică de ață albastră...

Cel mai bun tipar-o bluză, care îmi stă bine pe corp.


Dupa ce am cusut părțile pe umere, am croșetat în jurul gâtului 1 rând alb și 2 rânduri albastre, cu „metoda încercărilor”, până am reușit să îmi placă.



Cusătura de la umăr


Schema mi-a plăcut prin...simetria asimetriei, cu floricica în mijlocul, puțin deplasat de la centru. Eu am tricotat mai mult ca pe schemă, cu 2 rânduri pe perimetru.

 După această schemă am croșetat în jurul gâtului, la poale și la mâneci ultimul rând decorativ. Am încercat multe scheme, dar aceasta s-a dovedit a fi cea mai potrivită. Totuș, eu am croșetat numai rândul de sus, de 7 ochiuri cu un picioruș, cu un ochi de  legătură între ele. Schemele mi-au servit pentru orientare.

Fashionista mea! :)))))))
Autor lucrrare și foto: Eleonora.
Date de contact: skype  eleonoramoldovan
eleonoramoldovan@gmail.com

   
 
 

10 noiembrie 2014

(9) MON COEUR (poveste adevărată)

         (Continuare) Episodul precedent este aici:  
          http://eleonoramoldovan.blogspot.com/2014/11/8-mon-coeur-povestire.html
   9.
   - Spune-mi te rog, tu ești pregătită să inițiezi, sau să dai start unei relații amoroase în viața ta?
   - Eîmi propun și caut o relație serioasăMai întîi serioasă, iar amoroasă poate deveni cu timpul, dacă voi găsi limbă comună cu domnul în cauză. O relație amoroasa și ușor porcoasă, -scuze de umor, adevăr și sinceritate, -nu am de gînd să accept, sau să ințiez. Eu caut relaţie serioasă și voi gasi relație serioasă. Cineva caută dragoste ușoară de moment și asta gaseștePe mine nu mă interesează lucrurile de prost gust. Eu înțeleg și simpatizez ideia, că ar fi normal de trăit cu omul, pe care îiubeștiDar mai întîi de toate trebuie de clarificat, dacă ai cu el interese comune, mentalitate la acelaș nivel. Altfel iubirea, chiar dacă și apare, de la prima neînţelegere începe să se evapore. Eu am dragoste în suflet, dar o păstrez pentru viitorul meu partener de viață. Bineînţeles că îl voi iubi, dacă mă va respecta.
   - Eu nu vreau să mă angajez, dar dacă sunt sigur de persoana dată, nu aș vrea să mă mai rănesc cu altele și o voi face parte din mine. Sunt un om foarte atent și o voi asculta întotdeauna. Ador să merg la restaurant, să fac ciclism la cină, sau plimbări pe jos. Am învățat să dansez salsa, dar merg foarte rar pe la discoteci. Nu prea sunt familiarizat...Iată, 4 ani, decând sunt văduv... dar eu nu pot spune despre mine, că sunt sincer, cinstit, sau fidel. Toate acestea va trebui să le redescoper din nou în mine. Și, de mă vei cunoaște mai bine, vei decide, dacă sunt un om vrednic pentru tine și dacă te merit.
   - Eu vreau... ma iintâi... sa intilnesc bărbatul... cu care aș putea trăi pînă la sfârșitul vieții... Aici Ana își dădu seama, cât de nereale sunt dorințele ei, bazate pe o totală neîncredere în bărbați, dar scrise mai departe.
   - Și dacă va merita, îl voi iubi... Eu vreau sa evit aventurile amoroase, vreau sa iubesc un singur bărbat- pe acela, cu care voi trăi împreună.
   - Spune-mi, ce este Iubirea pentru tine? ...Poate că este scopul prezenței noastre pe net?.. Poți tu să îmi dai definiția acestui cuvânt „Iubire”?
   - Eu am tradus prin google ce ai scris tu...traduce rău... Definiția de dragoste? Pe net e ... nu e adevaratăștii, aici pe net, fiecare găsește, ce caută...
   - Eu aș defini Iubirea ca pe cea mai frumoasă virtute în toate planurile vieții. Oferă ce e mai frumos și face sacrificii, fără a ține cont de sine. În caz de furie, sau neânțelegeri este bine de schimbat tema, de calmat, de ocolit momentele de ceartă printr-un compromis de împăcare. Dacă subiectul discuției e înțeles diferit, de oprit conversația și de discutat cu calm mai târziu, după ce „se limpezesc apele”. Și așa de improvizat în fiecare zi, pentru a da un bun gust acestei vieți, care este de multe ori amară. Aș mai adăuga, că Iubirea este un sentiment reciproc între două persoane și nu între zece. Sper, că m-ai înțeles.
   -Da, am înțeles și sunt intru totul de acord cu tine. Tu gândești foarte frumos.
                                  (Continuarea o găsiți aici:  http://eleonoramoldovan.blogspot.com/2014/11/10-mon-coeur-povestire.html)
Autor: Eleonora.